„Până la sfârşitul timpului”, Raluca Alina Iorga

„Până la sfârşitul timpului”, Raluca Alina Iorga

Până la sfârşitul timpului nu este doar o ficţiune de dragoste, este o carte-document în care evenimentele petrecute în urmă cu sute de ani sunt relatate veridic, condimentate pe alocuri cu inserţii fantastice şi dialoguri care par rupte din paginile documentelor istorice, pagini care au fost pierdute, descoperite şi lipite în vederea completării lor. Raluca Alina Iorga s-a documentat temeinic pentru a creea un roman valoros, a selectat, a comparat, a reinterpretat şi a recreat o poveste impresionantă care te ţine captiv în paginile sale.

Romanul are în centru un personaj istoric care a dat naştere mai multor legende de-a lungul timpului ˗ Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti. În pagini asistăm la evenimente istorice reale şi la demontarea mitului Contelui Dracula, autoarea conturând o altă faţă a domnitorului sângeros ˗ un om cu vise, cu temeri, cu aşteptări înşelate, cu patimă în suflet, cu sentimente nobile de iubire. Evenimetele sunt ţesute în jurul poveştii de dragoste dintre Ana şi Vlad Ţepeş. Ana este partea luminoasă din sufletul negru al voievodului, este singura femeie pe care a iubit-o şi pe care va continua să o iubească „până la sfârşitul timpului“.

Romanul se deschide cu imaginea cetăţii Sighişoara, în timpul Festivalului Medieval, imagine cu o încărcătură istorică atent creionată de autoare şi care te transpune în mijlocul străduţelor aglomerate de actori purtând straiele timpurilor de mult apuse. Muzica medievală care răsună în toată cetatea, mirosurile descrise ajung să fie prezente şi cititorului. Încă de la început, dăm piept cu supranaturalul care ţâşneşte din oglinda camerei în care era cazată protagonista. De aici totul se schimbă: aerul, străduţele pietruite, oamenii.

Din ce în ce mai atrasă de locurile întunecate ale cetăţii, femeia cutreieră în lung şi în lat fiecare colţişor cu gândul la Rareş, un tânăr de care era îndrăgostită, dar care nu îi împărtăşea sentimentele. Strigătul de disperare al femeii se face auzit de însuşi Vlad Ţepeş care îşi face apariţia din întuneric, sfidând orice explicaţie logică. Şi nu apare ca un vampir avid de sânge care îşi înşfacă victima cu brutalitate. Domnitorul valah ne este înfăţişat ca un om chinuit de veacuri, ce nu îşi găseşte liniştea şi care cere cu disperare ajutor. Amănunte şocante ies la iveală. Singura care îl putea ajuta era eroina noastră care îi oferă imediat sprijinul necondiţionat. Atracţia inexplicabilă faţă de personajul istoric o face să nu cedeze şi să încerce din răsputeri să ducă la capăt misiunea, deşi era destul de dificilă: blestemul poate fi spulberat prin îngroparea rămăşiţelor domnitorului în spatele cetăţii Poenari. Din momentul în care acceptă Medalionul Ordinului Dragonului, purtat la gât de voievod, femeia îşi compromite viaţa, devenind ţinta sigură a umbrelor malefice ce apar în chip de oameni. Reuşeşte tânăra să se lupte cu fantasmele malefice şi să îi aducă liniştea de mult dorită? Este pedepsită dacă eşuează? Există o recompensă? Iată un şir de întrebări care invadează mintea cititorului şi la care trebuie să găsească răspunsuri care se inscriu în afara sferei realităţii.

Până la sfârşitul timpului este povestea unui destin tragic în care răzbunarea, blestemul, furia, credinţa, dezamăgirea şi patriotismul sunt îngenuncheate de iubirea profundă şi curată care reuşeşte să treacă dincolo de barierele timpului şi ale spaţiului.

Editura Smart Publishing

Anul apariţiei: 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *